BIOCHIMIE

  • Acid Uric                                 1-2 zile                              7 lei

    • Aceasta substanta se gaseste in sange
    • Devine adevarata otrava pentru organism daca depaseste valorile normale
    • Organismul o elimina prin rinichi
    Valori normale – In sange
    • Acidul uric 3.5-7.2 mg la 100 ml (barbati)
    • Acidul uric 2.6-6 mg la 100 ml (femei)
    • Ureea 20-50 mg la 100 ml
    • Creatinina 0.6-1.2 mg la 100 ml
    Creste
    • In boala numita guta
    • In boli infectioase
    • In boli de sange
    • In boli de rinichi
    • In caz de efort fizic mare
    • La persoanele care consuma cantitate mare de carne
    • La persoanele predispuse sa produca acid uric mult
    Scade
    • La persoanele subnutrite
    • In bolile de ficat (cand ficatul nu mai poate produce uree)

  • Albumina                                 1-2 zile                             10 lei

    Albumina serica
    Valori normale
    3,4 – 5.6 g/dl
    Cresteri patologice
    hemoconcentratie, deshidratare
    Scaderi patologice
    Hiperhidratare, malnutritie, boli hepatice (hepatita, ciroza, insuficienta hepatica), Sindrom
    Nefrotic, glomerulonefrita cronica, enteropatii cu pierdere de proteine (Crohn, colita
    ulcerativa, boala Whipple), sarcina, cancer, arsuri severe, malabsorbtie, imobilizare
    prelungita.
    Albumina urinara
    Definitie
    Albumina este o proteina care se gasete in sange. Ca urmare a unor procese de filtrare,
    absorbtie samd, a sangelui la nivelul rinichilor, proteinele pot trece din sange in urina.
    Valorile normale ale tuturor proteinelor care se gasesc in sange in mod normal sunt de: 40-
    90 mg/zi.
    In urina, prezenta proteinelor si deci si a albuminei este considerata patologica dar cu toate
    acestea se accepta ca un nivel urinar al proteinelor de circa 20-30 mg/ 24 ore este fiziologic.
    Albumina urinara provine din albumina sanguina si in mod normal ea nu se gaseste in urina.
    In bolile care afecteaza rinichiul precum si in bolile care dau sangerari pe traiectul cailor
    urinare, albumina trece in urina (albuminurie).
    Unele persoane prezinta fiziologic, normal albumine in urina dar intr-o proportie foarte
    mica: este vorba despre persoanele tinere inalte, slabe, care fac efort fizic intens. La aceste
    persoane are loc o crestere trecatoare a cantitatii de albumine din urina, crestere care apoi
    dispare (de ex la incetarea efortului).
    Cresteri ale albuminei se intalnesc frecvent in cazul: bolilor de rinichi si in bolile cailor
    urinare (bazinet uretere, vezica).
    Exemple:
    • glomerulonefrite,
    • nefroza,
    • cistita,
    • pielocistita,
    • tuberculoza renala,
    • pielonefritele cronice,
    • calculi urinari.
    Alte boli care pot duca la albuminurie sunt:
    • hipertensiumea arteriala esentiala,
    • bolile de inima,
    • diabetul zaharat,
    • diferite infectii si intoxicatii cu substanteminerale sau organice,
    • mielom multiplu.
    Alte semne asociate: Alte semne asociate: deseori albuminuria se insoteste de hematurie(prezenta hematiilor din

  • Amilaza                                  1-2 zile                             10 lei

    Amilazuria
    Definitie
    Amilazele sunt enzime hidrolitice ale amidonului. Amidonul este un amestec de doua
    polizaharide dispuse in lant: amiloza si amilopectina. Amilazele scindeaza legaturile
    amilopectinei cu producerea de oligozaharide. Daca sangele(amilazemia) sau
    urina(amilazuria) au activitate amilazica, aceasta se datoreaza in special enzimei AMILAZA
    din pancreasul exocrin.
    Alaturi de aceasta activitate, intalnim alti factori cu activitate de scindare a amidonului,intre
    acestia mentionandu-se activitatea ficatului,a musculaturii striate, a rinichilor,a glandelor
    salivare. Amilazuria-prezenta enzimei Amilaza in urina-este deosebita de amilazemie caci
    aceasta din urma indica,in diverse,afectiuni valori patologice doar pentru o perioada redusa
    in timp ce amilazuria ramane la valori ridicate un timp mai indelungat.Asfel ea capata o
    utilitate sporita in diagnostic.
    Valori normale
    Valorile normale ale amilazuriei sunt:
    • 5000-8000 de unitati internationale sau,
    • 8-64 de unitati Wohlgemuth
    Semnificatie clinica
    Determinarile cantitative ale amilazei atat in sange cat si in urina sunt utile in diagnosticul
    bolilor care intereseaza cu precadere pancreasul. Mai trebuia avut in vedere ca tipul de
    analiza implica stimularea sau nu a pancreasului.
    Cresteri patologice
    • cresterea nivelului urinar al amilazei este secundara cresterii la nivelul sangelui, daca
    functia renala este intacta
    • de asemenea, cresteri ale amilazei se intalnesc in boli extrapancreatice: calculi
    salivari, ulcer perforat, parotidite, ocluzie intestinala, insuficienta renala, colecistita
    acuta
    • cresteri ale amilazei survin in afectiuni ale pancreasului cum ar fi pancreatita acuta,
    fazele de acutizare ale pancreatitei cronice, neoplasme ale capului pancreasului.
    Alte cauze de cresteri:
    • Boli ale aparatului cardiovascular:hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca
    congestiva
    • Boli ale aparatului respirator: neoplasm bronho-pulmonar
    • Boli ale aparatului uro-genital:insuficienta renala, chistul ovarian, afectiuni ale
    prostatei
    • Boli ale aparatului digestiv:ulcerul perforat, ocluzia intestinala, suferinte ale ampulei
    lui Vater, peritonite, stari post-operatorii ale abdomenului superior
    • Boli ale glandelor anexe ale tubului digestiv:insuficienta hepatica, hepatita cronica
    activa,colecistita acuta cronica,hepatita cirogena
    • Boli de nutritie: diabetul zaharat decompensat
    • Boli infectioase: parotidita epidemica
    • Sarcina in evolutie-saptamanile 20-25
    • Starile de soc-posttraumatism, arsuri
    • Explorarea cu substante de contrast a cailor biliare si pancreatice, practicata sub
    presiune
    • Starile post-transplant renal
    • Traumatismele cerebrale severe
    • Administrarea unor medicamente: corticoterapie, simpatomimetice
    • Dupa iradieri(explorari radiologice)
    • Paratiroidism
    Scaderi patologice
    Valori reduse apar in: hepatite cronice,cirozele hepatice, carcinomul hepatic, alcoolismul
    cronic.

  • Amilazurie                                1-2 zile                             10 lei

    Definitie
    Amilazele sunt enzime hidrolitice ale amidonului. Amidonul este un amestec de doua
    polizaharide dispuse in lant: amiloza si amilopectina. Amilazele scindeaza legaturile
    amilopectinei cu producerea de oligozaharide. Daca sangele(amilazemia) sau
    urina(amilazuria) au activitate amilazica, aceasta se datoreaza in special enzimei AMILAZA
    din pancreasul exocrin.
    Alaturi de aceasta activitate, intalnim alti factori cu activitate de scindare a amidonului,intre
    acestia mentionandu-se activitatea ficatului,a musculaturii striate, a rinichilor,a glandelor
    salivare. Amilazuria-prezenta enzimei Amilaza in urina-este deosebita de amilazemie caci
    aceasta din urma indica,in diverse,afectiuni valori patologice doar pentru o perioada redusa
    in timp ce amilazuria ramane la valori ridicate un timp mai indelungat.Asfel ea capata o
    utilitate sporita in diagnostic.
    Valori normale
    Valorile normale ale amilazuriei sunt:
    • 5000-8000 de unitati internationale sau,
    • 8-64 de unitati Wohlgemuth
    Semnificatie clinica
    Determinarile cantitative ale amilazei atat in sange cat si in urina sunt utile in diagnosticul
    bolilor care intereseaza cu precadere pancreasul. Mai trebuia avut in vedere ca tipul de
    analiza implica stimularea sau nu a pancreasului.
    Cresteri patologice
    • cresterea nivelului urinar al amilazei este secundara cresterii la nivelul sangelui, daca
    functia renala este intacta
    • de asemenea, cresteri ale amilazei se intalnesc in boli extrapancreatice: calculi
    salivari, ulcer perforat, parotidite, ocluzie intestinala, insuficienta renala, colecistita
    acuta
    • cresteri ale amilazei survin in afectiuni ale pancreasului cum ar fi pancreatita acuta,
    fazele de acutizare ale pancreatitei cronice, neoplasme ale capului pancreasului.
    Alte cauze de cresteri:
    • Boli ale aparatului cardiovascular:hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca
    congestiva
    • Boli ale aparatului respirator: neoplasm bronho-pulmonar
    • Boli ale aparatului uro-genital:insuficienta renala, chistul ovarian, afectiuni ale
    prostatei
    • Boli ale aparatului digestiv:ulcerul perforat, ocluzia intestinala, suferinte ale ampulei
    lui Vater, peritonite, stari post-operatorii ale abdomenului superior
    • Boli ale glandelor anexe ale tubului digestiv:insuficienta hepatica, hepatita cronica
    activa,colecistita acuta cronica,hepatita cirogena
    • Boli de nutritie: diabetul zaharat decompensat
    • Boli infectioase: parotidita epidemica
    • Sarcina in evolutie-saptamanile 20-25
    • Starile de soc-posttraumatism, arsuri
    • Explorarea cu substante de contrast a cailor biliare si pancreatice, practicata sub
    presiune
    • Starile post-transplant renal
    • Traumatismele cerebrale severe
    • Administrarea unor medicamente: corticoterapie, simpatomimetice
    • Dupa iradieri(explorari radiologice)
    • Paratiroidism
    Scaderi patologice
    Valori reduse apar in: hepatite cronice,cirozele hepatice, carcinomul hepatic, alcoolismul
    cronic.

  • Bilirubina directa                           1-2 zile                              8 lei

    Generalitati despre bilirubina
    Bilirubina se produce normal sau anormal prin degradarea eritrocitelor in sistemul
    reticuloendotelial. Bilirubina serica este compusa din trei fractiuni:
    • bilirubina indirecta (Bu) a€“ neconjugata , insolubila in apa , circula in plasma legata
    de albumina
    • bilirubina directa ( Bd,Bc) a€“ conjugata circula legat de un zahar a€“ acid glucuronic
    se leaga de o molecula de acid propionic din lantul bilirubinei si formeaza mono a€“si
    diglucuronide solubile in apa si secretate in bila de catre hepatocite contra unui
    gradient de concentratie; in serul icteric principala fractie a bilirubinei este bilirubina
    monoglicuronica.
    • delta bilirubina (BI´) a€“ molecula de bilirubina este legata covalent de albumina
    printr-o legatura amidica cu acidul propionic si cu grupul Iµ-amino al moleculei de
    lizina din lantul albuminei Bu, Bc si BI´ reactioneaza diferit cu reactivul diazo a€“ BT ,
    Bc rectioneaz imediat cu compusii diaza iar pentru BI´ este necesar un accelerator. Bu
    este calculata prin diferenta dintre bilirubina totala BT si Bu
    Ddeterminarea bilirubinei se utilizeaza pentru dignosticul bolilor hepatice , anemie
    hemolitica, diagnostic diferential intre diferitele tipuri de icter, se bazeaza pe urmatoarele
    criterii :
    • valoarea bilirubinei totale (BT)
    • concentratia de bilirubina directa (Bc)
    • raportul Bc/ BT
    • raportul LDH / AST
    • activitatea enzimatica a ALT,GGT si ALP
    Valori normale bilirubina directa :<0.3
    Depasiri patologice bilirubina directa:
    Obstructie biliara (calculi veziculari, calculi coledocieni, stricturi, cancer
    (metastaze, hepatom, pancreatic, ampulom, colangiocarcinom), pancreatita,
    hepatita (virala, toxica, medicamentoasa), sepsis, nutritie parenterala totala,
    ciroza (biliara primitiva, alcoolicaa€|), Dubin Jhonson, Rotor, boala Wilson.
    Afectiuni generale bilirubina :

    Icter prehepatic : Bu – crescuta , BT> 6 mg/dl (103 µmol/ L)
    - anemie hemolitica
    - diseritropoieza
    - incidente transfuzionale
    - incompatibilitate de Rh la noi nascuti
    - rap B c/ BT > 0,33 pana la o valoare a BT < 3 mg/dl
    - LDH/ AST a‰A 5 (valoare enzimatica la 37 AsC)
    Icter hepatic : Bc, BT,si BI´ crescute > 50%
    - la noi nascuti a€“ BI´ este scazuta in icterul
    nehepatic,icterul neonatal,soc septic,hemoliza
    - crestere a BI´ >10% din BT sugereaza o cauza
    hepatica ( citomegalovirus, atrezie biliara, infectare cu
    virus hepatic B)
    Icter posthepatic : este icter obstructiv si cresc Bc+ BI´ ,
    Icter congenital :
    - hiperbilirubinemie indirecta :
    - sindrom Criegler- Najar,sindromul Gilbert, cauze de mortalitate
    in copilarie
    - hiperbilirubinemmia directa :
    - sindromul Dubin Johnson,sindr. Rotor, depistabile intamplator

  • Bilirubina totala                            1-2 zile                              8 lei

    Generalitati despre bilirubina
    Bilirubina se produce normal sau anormal prin degradarea eritrocitelor in sistemul
    reticuloendotelial. Bilirubina serica este compusa din trei fractiuni:
    • bilirubina indirecta (Bu) a€“ neconjugata , insolubila in apa , circula in plasma legata
    de albumina
    • bilirubina directa ( Bd,Bc) a€“ conjugata circula legat de un zahar a€“ acid glucuronic
    se leaga de o molecula de acid propionic din lantul bilirubinei si formeaza mono a€“si
    diglucuronide solubile in apa si secretate in bila de catre hepatocite contra unui
    gradient de concentratie; in serul icteric principala fractie a bilirubinei este bilirubina
    monoglicuronica.
    • delta bilirubina (BI´) a€“ molecula de bilirubina este legata covalent de albumina
    printr-o legatura amidica cu acidul propionic si cu grupul Iµ-amino al moleculei de
    lizina din lantul albuminei Bu, Bc si BI´ reactioneaza diferit cu reactivul diazo a€“ BT ,
    Bc rectioneaz imediat cu compusii diaza iar pentru BI´ este necesar un accelerator. Bu
    este calculata prin diferenta dintre bilirubina totala BT si Bu
    Determinarea bilirubinei se utilizeaza pentru dignosticul bolilor hepatice , anemie
    hemolitica, diagnostic diferential intre diferitele tipuri de icter, se bazeaza pe urmatoarele
    criterii :
    • valoarea bilirubinei totale (BT)
    • concentratia de bilirubina directa (Bc)
    • raportul Bc/ BT
    • raportul LDH / AST
    • activitatea enzimatica a ALT,GGT si ALP
    Valori normale bilirubina totala : 0.2 – 1.5 mg/dl sau 3 – 25 umol/l (SI)
    Depasiri patologice bilirubina totala
    Boli de ficat – cai biliare (hepatita, obstructie biliara [calculi coledocieni, calculi
    veziculari, stricturi, atrezie, cancer (primar sau metastaze), traumatism chirurgical,
    pancreatita),colestaza, ciroza, ficat de staza, sepsis, nutritie totala parenterala,
    Medicamente (Halotan, contraceptive orale, Alopurinol, antibiotice, steroizi, INH,
    Indometacin, Metildopa, sulfonamide, Tolbutamida, Cloramfenicol, Clorpromazin),
    Mononucleoza Infectioasa, insuficienta hepatica, ictere ereditare (eg. Gilbert).
    Afectiuni generale bilirubina
    Icter prehepatic : Bu – crescuta , BT> 6 mg/dl (103 µmol/ L)
    - anemie hemolitica
    - diseritropoieza
    - incidente transfuzionale
    - incompatibilitate de Rh la noi nascuti
    - rap B c/ BT > 0,33 pana la o valoare a BT < 3 mg/dl
    - LDH/ AST a‰A 5 (valoare enzimatica la 37 AsC)
    Icter hepatic : Bc, BT,si BI´ crescute > 50%
    - la noi nascuti a€“ BI´ este scazuta in icterul
    nehepatic,icterul neonatal,soc septic,hemoliza
    - crestere a BI´ >10% din BT sugereaza o cauza
    hepatica ( citomegalovirus, atrezie biliara, infectare cu
    virus hepatic B)
    Icter posthepatic : este icter obstructiv si cresc Bc+ BI´ ,
    Icter congenital :
    - hiperbilirubinemie indirecta :
    - sindrom Criegler- Najar,sindromul Gilbert, cauze de mortalitate
    in copilarie
    - hiperbilirubinemmia directa :
    - sindromul Dubin Johnson,sindr. Rotor, depistabile intamplator

  • Calciu ionic                               1-2 zile                             10 lei

    Definitie
    Calciul reprezinta la adult aprox 2% din masa corporala ; 99% din calciu se gaseste sub forma
    de hidroxiapatita in oase , 1% din calciu se gaseste in spatiul extra celular si spatiul
    intracelular extra-osos.
    Calciul care se gaseste in spatiul extracelular reprezinta aprox. 100 mmol si este in echilibru
    dinamic cu fractia intersanjabila din oase. Ionii de Ca intervin in contractilitatea miocardului
    si a muschilor scheleticisi sunt indispensabili in functionarea sistemului nervos.
    Calciul are rol importanat in coagulare si mineralizarea osoasa. Reglarea metabolismului Ca
    in organism este realizata de parathormon (PTH), calcitrol si calcitonina 40% din Ca plasmatic
    este legat de proteine, 10% din Ca este sub forma de complex, anorganic 50% din Ca este
    sub forma libera Ca ionic
    Variatiile calcemiei ionice le urmeaza in general pe cele ale calcemiei totale in patologia
    umana.
    Valori normale
    3.6-5.2 mg/dl
    Hipocalcemia
    Se datoreaza unei sinteze deficitare de PTH ( glanda paratiroida) sau unui deficit de sinteza a
    vitaminei D.
    Semne de hipocalcemie :
    • tetania latenta si manifesta
    • osteomalacia
    Hipocalcemia se intalneste in: post tiroidectomie, rahitism ereditar sau dobandit,
    osteomalacie, hipokaliemie,rezectia de stomac, ocluzia cailor biliare, diaree cronica,
    sindroame de malabsorbtie, dializa prelungita, sindrom Burnett, alcaloza, varsaturi, post
    medicamentos.
    Hipercalcemia
    Este determinata de o mobilizare crescuta de Ca osos (osteroporoza) sau absorbtie
    intestinala crescuta :
    • hiperpartiroidie primara
    • metastaza osose (cancer de san, prostata, tiroidian, brohopulmonar)
    Hipercalcemia se intalneste in: maladia Recklinghausen, hipervitaminoza D, osteomielita,
    insuficienta renala avansata, hiperparatiroidism, procese osteolitice prin tumori, post
    imobilizare.
    Un comportament particular manifesta hipercalcemia din mielomul multiplu ,care se
    insoteste de o crestere a fosforului sanguin iar fosfatazele alcaline serice sunt in limite
    normale, elemente esentiale biologice de diagnostic diferrential cu hiperparatiroidismul primar.
    Determinarea concentratiei de Ca in urina diferentiaza hipercalciuria de hipocalciurie si
    transeaza o cauza de litiaza renala.
    Valori normale pentru calciu urinar :
    • 0-18 ani < 6 mg/Kg /24h
    • 18-100 ani 100-120 mg/Kg /24h

  • Calciu seric                               1-2 zile                              7 lei

    Definitie
    Calciul reprezinta la adult aprox 2% din masa corporala ; 99% din calciu se gaseste sub forma
    de hidroxiapatita in oase , 1% din calciu se gaseste in spatiul extra celular si spatiul
    intracelular extra-osos.
    Calciul care se gaseste in spatiul extracelular reprezinta aprox. 100 mmol si este in echilibru
    dinamic cu fractia intersanjabila din oase. Ionii de Ca intervin in contractilitatea miocardului
    si a muschilor scheleticisi sunt indispensabili in functionarea sistemului nervos.
    Calciul are rol importanat in coagulare si mineralizarea osoasa. Reglarea metabolismului Ca
    in organism este realizata de parathormon (PTH), calcitrol si calcitonina 40% din Ca plasmatic
    este legat de proteine, 10% din Ca este sub forma de complex, anorganic 50% din Ca este
    sub forma libera Ca ionic
    Variatiile calcemiei ionice le urmeaza in general pe cele ale calcemiei totale in patologia
    umana.
    Valori normale
    3.6-5.2 mg/dl
    Hipocalcemia
    Se datoreaza unei sinteze deficitare de PTH ( glanda paratiroida) sau unui deficit de sinteza a
    vitaminei D.
    Semne de hipocalcemie :
    • tetania latenta si manifesta
    • osteomalacia
    Hipocalcemia se intalneste in: post tiroidectomie, rahitism ereditar sau dobandit,
    osteomalacie, hipokaliemie,rezectia de stomac, ocluzia cailor biliare, diaree cronica,
    sindroame de malabsorbtie, dializa prelungita, sindrom Burnett, alcaloza, varsaturi, post
    medicamentos.
    Hipercalcemia
    Este determinata de o mobilizare crescuta de Ca osos (osteroporoza) sau absorbtie
    intestinala crescuta :
    • hiperpartiroidie primara
    • metastaza osose (cancer de san, prostata, tiroidian, brohopulmonar)
    Hipercalcemia se intalneste in: maladia Recklinghausen, hipervitaminoza D, osteomielita,
    insuficienta renala avansata, hiperparatiroidism, procese osteolitice prin tumori, post
    imobilizare.
    Un comportament particular manifesta hipercalcemia din mielomul multiplu ,care se
    insoteste de o crestere a fosforului sanguin iar fosfatazele alcaline serice sunt in limite
    normale, elemente esentiale biologice de diagnostic diferrential cu hiperparatiroidismul primar.
    Determinarea concentratiei de Ca in urina diferentiaza hipercalciuria de hipocalciurie si
    transeaza o cauza de litiaza renala.
    Valori normale pentru calciu urinar :
    • 0-18 ani < 6 mg/Kg /24h
    • 18-100 ani 100-120 mg/Kg /24h

  • Colesterol total                            1-2 zile                              7 lei

    Colesterol seric
    Definitie
    Colesterolul este un derivat sterolic monoalcoolic, prezent intr-o serie de grasimi tisulare
    (2,4 la mie), in muschi (0,3-0,4 la mie), in tesutul nervos (26-44 la mie). De asemenea,
    galbenusul de ou contine 2,9 % colesterol, ca si unele seminte de plante.
    Prezenta colesterolului in sange defineste colesterolemia.
    Valori normale
    Varsta
    (ani)
    Barbati
    (mg/100 ml ser)
    Femei
    (mg/100 ml ser)
    20 100-250 10-250
    30 120-290 120-290
    40 135-315 135-290
    50 150-340 135-330
    60 140-320 145-355
    70 140-310 -
    Variatii patologice
    Valoarea cantitatii de colesterol la nastere este scazuta, incepe sa creasca in cateva ore sau
    zile la copii si variaza in functie de varsta, sex, rasa, alimentatie, echilibru neuro-endocrin,
    profesie. Astfel, la barbati valoarea medie este 250 mg% la varsta de 50 ani, dupa care scade
    usor. La femei, valorile cresc odata cu varsta, atingand valoarea maxima de 280 mg% in jurul
    varstei de 50 ani, dupa care scade usor.

    Cresteri patologice
    Hipercolesterolemia este prezenta in urmatoarele stari patologice:
    • Hipercolesterolemia esentiala
    • Hiperlipemia esentiala
    • Hipotiroida
    • Diabetul zaharat
    • Sindromul nefrotic
    • Ateroscleroza
    • Intoxicatiile acute cu fosfor, tetraclorura de carbon, alcool, morfina
    • Icter obstructiv
    • Pancreatite
    • Obezitate
    • Xantomatoze diverse
    • Sarcina
    Scaderi patologice
    Hipocolesterolemia este constatata inurmatoarele boli:
    • Unele boli genetice (abetalipoproteinimia)
    • Hepatite acute, hepatite cronice (numai colesterolul esterificat)
    • Hipertiroidie
    • Infectii bacteriene (pneumonie, difterie,lepra, tuberculoza, febra tifoida)
    • Hemopatii severe (anemie Biermer, leucemii, boala Hodgkin, limfosarcom, boala
    Minkowski-Chauffard, boala Kahler, boala Waldenstrom). In aceste afectiuni este
    prezenta si o hipolipemie concomitenta.

  • Colesterol HDL                             1-2 zile                             15 lei
  • Colesterol LDL                             1-2 zile                             10 lei
  • Creatinina                                1-2 zile                              8 lei

    Definitie
    Creatinina reprezinta forma anhidra de excretie urinara a creatinei, component prezent
    aproape in totalitate in muschi. Creatinina se elimina in totalitate prin filtrare glomerulara si
    prin nivelul sau sanguin poate oferi indicatii asupra functionalitatii nefronilor din rinichi.
    Valori normale
    Valorile normale ale creatininei in urina sunt:
    • Adulti : 0-200mg /24 ore
    • Copiii de 1 an: 9mg/ kgcorp/zi
    Valorile crescute se intalnesc in:
    • sarcina
    • insuficienta renala
    • alaptare
    • subnutritie
    • carenta vitaminica
    • diabet zaharat
    • carcinom hepatic
    • acromegalie
    • miopatii
    • miastenie
    • hipertiroidism infantil
    Valori scazute ale creatininei in urina se intalnesc in:
    • hipotiroidism infantil
    • aport proteic redus
    • miotonie congenitala
    Corelarea cu valori crescute sau scazute ale creatininei in sange este extrem de importanta.
    Astfel cresterile creatininei in sange semnifica boli acute sau cronice ale rinichilor, cu
    afectarea filtrarii glomerulare, unele afectiuni hepatice, distrofii musculare, guta, neoplazii.

  • Creatinina urinara                          1-2 zile                              8 lei

    Definitie
    Creatinina reprezinta forma anhidra de excretie urinara a creatinei, component prezent
    aproape in totalitate in muschi. Creatinina se elimina in totalitate prin filtrare glomerulara si
    prin nivelul sau sanguin poate oferi indicatii asupra functionalitatii nefronilor din rinichi.
    Valori normale
    Valorile normale ale creatininei in urina sunt:
    • Adulti : 0-200mg /24 ore
    • Copiii de 1 an: 9mg/ kgcorp/zi
    Valorile crescute se intalnesc in:
    • sarcina
    • insuficienta renala
    • alaptare
    • subnutritie
    • carenta vitaminica
    • diabet zaharat
    • carcinom hepatic
    • acromegalie
    • miopatii
    • miastenie
    • hipertiroidism infantil
    Valori scazute ale creatininei in urina se intalnesc in:
    • hipotiroidism infantil
    • aport proteic redus
    • miotonie congenitala
    Corelarea cu valori crescute sau scazute ale creatininei in sange este extrem de importanta.
    Astfel cresterile creatininei in sange semnifica boli acute sau cronice ale rinichilor, cu
    afectarea filtrarii glomerulare, unele afectiuni hepatice, distrofii musculare, guta, neoplazii.

  • CK                                      1-2 zile                             15 lei

    Creatinfosfokinaza serica
    Creatinfosfokinaza serica CK este o enzima dimer cu trei forme moleculare-izoenzime:
    • CK-MB
    • CK-MM
    • CK-BB
    CK-MB se gasete la nivelul miocardului, CK-MM se intalneste la nivelul miocardului si al
    muschiului , iar CK-BB se afla la nivelul tesutului nervos.
    Genele ce codifica aceste izoenzime se gasesc pe cromozomi diferiti:astfel B se gaseste pe
    14q32 iar M se afla pe 19q13.
    CK-BB se gaseste cel mai frecvent in tesuturi iar nivelele serice au arareori importanta.
    CK-MM se gaseste in muschi in proportie de 98% iar tot aici CK-MB in proportie de 1-2%.
    In miocard insa CK-MM este de aproximativ 70% iar CK-MB de 30%. Rolul ei este de a
    cataliza conversia creatinei in fosfocreatina consumand ATP si generand adenozin difosfat.
    Enzima intervine in procesele de depozitare sau de mobilizare a energiei din celule.
    Metodele de dozare ale creatinfosfokinazei sunt:
    1. Spectrofotometrice:
    o metoda cu hexozokinaza si gluco-6-fosfodehidrogenaza
    o metoda cu fosfo-enolpiruvat, enolaza, piruvatkinaza
    2. colorimetrice:bazate pe reactia de culoare(albastru de molibden) a acidului fosforic
    eliberat prin reactie.
    Valori normale
    Valorile serice normale ale creatinfosfokinazei variaza cu modul de determinare astfel:
    • dupa metoda cu hexokinaza: sub 50 mUi/ml
    • dupa metoda cu piruvatkinaza: 1-6 mUi/ml
    Pentru a fi considerate semnificativ patologice , cresterile serice ale CK trebuie sa atinga de
    10-20 ori valoarea normala. Variatiile patologice serice pot ajunge pana la 1000-1500
    mUi/ml (vezi infarctul miocardic).
    Principalele afectiuni care asociaza valori serice ridicate ale creatinfosfokinazei sunt
    urmatoarele:
    • infarctul miocardic
    • miopatii diverse gen: paralizia paroxistica hipokalemica , din disfunctiile tiroidiene,
    boala Addison
    • acidoza diabetica
    • distrofii musculare gen miopatia maligna Duschenne
    • traumatisme musculare
    • iatrogene:dupa biopsii musculare, post infectii intramusculare, hipertermia maligna
    post-operatorie
    • afectiuni autoimune: dermatomiozita, polimiozita
    • traumatism
    • rabdomioliza
    Determinarile creatinfosfokinazei se fac la pacientii veniti de urgenta, sau la cei la care
    intalnim durere toracica sau insuficienta renala acuta. Scaderi ale CK sunt un indicator al
    afectarii ficatului de cauza etilica(consum exagerat de alcool) sau al poliartritei reumatoide.
    Creatinfosfokinaza serica
    CK este o enzima dimer cu trei forme moleculare-izoenzime:
    • CK-MB
    • CK-MM
    • CK-BB
    CK-MB se gasete la nivelul miocardului, CK-MM se intalneste la nivelul miocardului si al
    muschiului , iar CK-BB se afla la nivelul tesutului nervos. Genele ce codifica aceste izoenzime
    se gasesc pe cromozomi diferiti:astfel B se gaseste pe 14q32 iar M se afla pe 19q13. CK-MM
    se gaseste in muschi in proportie de 98% iar tot aici CK-MB in proportie de 1-2%. In miocard
    insa CK-MM este de aproximativ 70% iar CK-MB de 30%.
    CK-MB este singura izoenzima de importanta sporita (statistic, datorita monitorizarii cardiace
    pentru infarcturi miocardice). Prezenta ei la nivelul miocardului este aproape exclusiva iar in
    infarctul miocardic cresterile sunt semnificative ajungandu-se la valori de peste 20 de ori
    valorile normale.
    Pentru medicul cardiolog nivelul seric al izoenzimei CK-MB ofera o dubla utilitate:
    1. posibilitatea aprecierii dimensiunii zonei infarctizate din miocard intrucat este
    singura izoenzima care are origine numai la acest nivel
    2. evaluarea si uramarirea evolutiei in dinamica a zonei de necroza in primele 36 de ore.
    Astfel nivelul seric al CK-MB creste in primele 2-3 ore de la debutul infarctului spre a
    atinge un maxim la 12-36 de ore.
    In cazul leziunilor sistemului nervos nu creste nivelul seric al CK-MB ci al CK in general, pe
    baza izoenzimei CK-BB care se elibereaza din neuroni si din celulele gliale.
    Valorile normale sunt aceleasi:vezi CK (Precum si cresterile patologice din infarct-valori
    crescute)

  • CK-MB                                   1-2 zile                             20 lei

    Creatinfosfokinaza serica
    Creatinfosfokinaza serica CK este o enzima dimer cu trei forme moleculare-izoenzime:
    • CK-MB
    • CK-MM
    • CK-BB
    CK-MB se gasete la nivelul miocardului, CK-MM se intalneste la nivelul miocardului si al
    muschiului , iar CK-BB se afla la nivelul tesutului nervos.
    Genele ce codifica aceste izoenzime se gasesc pe cromozomi diferiti:astfel B se gaseste pe
    14q32 iar M se afla pe 19q13.
    CK-BB se gaseste cel mai frecvent in tesuturi iar nivelele serice au arareori importanta.
    CK-MM se gaseste in muschi in proportie de 98% iar tot aici CK-MB in proportie de 1-2%.
    In miocard insa CK-MM este de aproximativ 70% iar CK-MB de 30%. Rolul ei este de a
    cataliza conversia creatinei in fosfocreatina consumand ATP si generand adenozin difosfat.
    Enzima intervine in procesele de depozitare sau de mobilizare a energiei din celule.
    Metodele de dozare ale creatinfosfokinazei sunt:
    1. Spectrofotometrice:
    o metoda cu hexozokinaza si gluco-6-fosfodehidrogenaza
    o metoda cu fosfo-enolpiruvat, enolaza, piruvatkinaza
    2. colorimetrice:bazate pe reactia de culoare(albastru de molibden) a acidului fosforic
    eliberat prin reactie.
    Valori normale
    Valorile serice normale ale creatinfosfokinazei variaza cu modul de determinare astfel:
    • dupa metoda cu hexokinaza: sub 50 mUi/ml
    • dupa metoda cu piruvatkinaza: 1-6 mUi/ml
    Pentru a fi considerate semnificativ patologice , cresterile serice ale CK trebuie sa atinga de
    10-20 ori valoarea normala. Variatiile patologice serice pot ajunge pana la 1000-1500
    mUi/ml (vezi infarctul miocardic).
    Principalele afectiuni care asociaza valori serice ridicate ale creatinfosfokinazei sunt
    urmatoarele:
    • infarctul miocardic
    • miopatii diverse gen: paralizia paroxistica hipokalemica , din disfunctiile tiroidiene,
    boala Addison
    • acidoza diabetica
    • distrofii musculare gen miopatia maligna Duschenne
    • traumatisme musculare
    • iatrogene:dupa biopsii musculare, post infectii intramusculare, hipertermia maligna
    post-operatorie
    • afectiuni autoimune: dermatomiozita, polimiozita
    • traumatism
    • rabdomioliza
    Determinarile creatinfosfokinazei se fac la pacientii veniti de urgenta, sau la cei la care
    intalnim durere toracica sau insuficienta renala acuta. Scaderi ale CK sunt un indicator al
    afectarii ficatului de cauza etilica(consum exagerat de alcool) sau al poliartritei reumatoide.
    Creatinfosfokinaza serica
    CK este o enzima dimer cu trei forme moleculare-izoenzime:
    • CK-MB
    • CK-MM
    • CK-BB
    CK-MB se gasete la nivelul miocardului, CK-MM se intalneste la nivelul miocardului si al
    muschiului , iar CK-BB se afla la nivelul tesutului nervos. Genele ce codifica aceste izoenzime
    se gasesc pe cromozomi diferiti:astfel B se gaseste pe 14q32 iar M se afla pe 19q13. CK-MM
    se gaseste in muschi in proportie de 98% iar tot aici CK-MB in proportie de 1-2%. In miocard
    insa CK-MM este de aproximativ 70% iar CK-MB de 30%.
    CK-MB este singura izoenzima de importanta sporita (statistic, datorita monitorizarii cardiace
    pentru infarcturi miocardice). Prezenta ei la nivelul miocardului este aproape exclusiva iar in
    infarctul miocardic cresterile sunt semnificative ajungandu-se la valori de peste 20 de ori
    valorile normale.
    Pentru medicul cardiolog nivelul seric al izoenzimei CK-MB ofera o dubla utilitate:
    1. posibilitatea aprecierii dimensiunii zonei infarctizate din miocard intrucat este
    singura izoenzima care are origine numai la acest nivel
    2. evaluarea si uramarirea evolutiei in dinamica a zonei de necroza in primele 36 de ore.
    Astfel nivelul seric al CK-MB creste in primele 2-3 ore de la debutul infarctului spre a
    atinge un maxim la 12-36 de ore.
    In cazul leziunilor sistemului nervos nu creste nivelul seric al CK-MB ci al CK in general, pe
    baza izoenzimei CK-BB care se elibereaza din neuroni si din celulele gliale.
    Valorile normale sunt aceleasi:vezi CK (Precum si cresterile patologice din infarct-valori
    crescute)

  • Electroforeza proteinelor serice               1-2 zile                             20 lei
  • Fosfaza alcalina-ALP                       1-2 zile                             10 lei
  • Sideremie                                1-2 zile                              9 lei

    Descriere
    Cantitatea totala de fier din organism difera in functie de varsta si sex. Nou-nascutii la termen au ~75 mg Fe/kgc provenit in principal de la mama in timpul trimestrului al treilea de sarcina. Depozitele de fier scad in timpul perioadei de crestere. Dupa adolescenta nevoia de fier scade, barbatii prezentand o crestere graduala a depozitelor de fier pe parcursul vietii (au un minim de 50mg Fe/kgc). In schimb, femeile prezinta o pierdere continua de fier pana la menopauza (au ~35mg Fe/kgc); dupa menopauza femeile acumuleaza fier, intr-un mod liniar, ajungand la un nivel asemanator barbatilor.
    Cea mai mare parte a fierului din organism se gaseste in compusii hem, in special hemoglobina si mioglobina. O cantitate foarte mica este continuta in enzimele care utilizeaza fierul in schimbul de electroni: peroxidaze, catalaze si ribonucleotid reductaze. Cea mai mare parte a fierului non-hemic este depozitat sub forma de feritina sau hemosiderina in macrofage si hepatocite. Numai o fractiune foarte mica (~ 0.1 %) circula in plasma sub forma de Fe3+ legata de o proteina de transport – transferina.
    Fierul este absorbit din intestinul subtire proximal sub forma de fier hemic si fier feros (Fe2+), absorbtia sa fiind influentata de aciditatea gastrica (scade in aclorhidie sau gastrectomie), factori potentiatori si inhibitori alimentari. Absorbtia se realizeaza prin intermediul unor proteine transportoare si cu ajutorul unor enzime: ferireductaza, care converteste Fe3+ din alimente in Fe2+ pentru transferul in celulele mucoasei intestinale, si o ferioxidaza (hefaestina), care converteste Fe2+ in Fe3+ la nivelul membranei bazolaterale pentru transferul plasmatic. Excretia de fier are loc prin pierderile celulare la nivel gastrointestinal, cutanat, urinar si pierderile menstruale la femeie. Cea mai mare parte a fierului functional din organism provine din reutilizarea fierului deja existent provenit din eritrocitele senescente distruse la nivelul sistemului reticuloendotelial, in principal din splina.

    Simptomele intoxicatiei cu Fier includ: varsaturi, diaree, melena, soc, dispnee, letargie, coma.

    Recomandari
    Recomandari pentru determinarea sideremiei:

    - diagnosticul diferential al anemiilor in special microcitare si/sau hipocrome;
    - evaluarea anemiei feriprive, talasemiei, anemiei sideroblastice;
    - diagnosticul supraincarcarii cu fier si hemocromatozei;
    - diagnosticul intoxicatiei cu fier.

    Pregatire pacient
    Se recolteaza a jeun dimineata (cand valorile sideremiei sunt cele mai mari), inaintea administrarii de preparate de fier / transfuzii de sange; daca pacientul a fost transfuzat, determinarea sideremiei se face dupa 4 zile. De asemenea trebuie evitate deprivarea de somn, stresul extrem (care scad sideremia) sau chelatorii de fier (deferoxamina).
    Metoda
    Se foloseste metoda spectrofotometrica (colorimetrica).
    Pentru cadre medicale
    Specimen recoltat – sange venos.

    Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.

    Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare cat mai repede posibil (1-2 ore).

    Volum proba – minim 0.5 mL ser.

    Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat.

    Stabilitate proba – serul separat este stabil: 7 zile la 15-25o C ; 3 saptamani la 2-8o C ; cativa ani la (-15)-(-25)o C.

    Limite si interferente
    Cu exceptia intoxicatiei cu fier, nivelul sideremiei fara transferina/saturatia transferinei si feritina are valoare clinica limitata

    Factori fiziologici:
    Cresteri: perioada premenstruala.
    Scaderi: in timpul menstruatiei.
    Variatii circadiene: valori scazute dupa-amiaza si foarte scazute seara; variatiile diurne dispar la niveluri < 45mg/dL.

    Interferente cu medicamente:
    Cresteri:
    - acid acetilsalicilic, cefotaxim, chimioterapice, cloramfenicol, cisplatin, contraceptive orale, fier dextran (se produc cresteri care se mentin mai multe saptamani, uneori >1000 microg/dL); meticilina, metimazol, metotrexat, multivitamine care contin fier, pirazinamida.

    Scaderi:
    – alopurinol, aspirina, colestiramina, corticotropin, cortizon, metformin, pirazinamida.

    Interferente analitice
    Hemoliza probei, contaminarea cu fier din recipientele de sticla folosite pentru testare (utilizarea recipientelor de plastic nu produce contaminare), feritina >1200 microg/L interfera cu metoda de determinare (Fe este eliberat din feritina si intra in determinarea sideremiei).
    In cazuri foarte rare prezenta gamapatiei monoclonale, in special IgM (macroglobulinemia Waldenström) poate determina rezultate eronate.

  • Gama GT                                1-2 zile                             11 lei

    Definitie si caracteristici:

    GGT este o enzima situata în ficat, prezenta în sânge în cantitati mici. Atunci când ficatul este afectat, nivel enzimei creste.

    Reprezinta cea mai sensibila enzima a ficatului în depistarea problemelor cauzate de bila. De obicei, testul pentru GGT este indicat împreuna cu alte analize pentru persoanele care au suferit boli ale ficatului sau prezinta simptome precum: icterul, greata, stari de voma, dureri abdominale, iritatii sau oboseala. Nivelul de GGT creste în majoritatea afectiunilor ficatului sau ale bilei, dar nu poate ajuta la diferentierea acestora.
    Ce indica:

    Testul GGT ajuta la detectarea ranilor existente la nivelul ficatului sau ductului bilei. Se foloseste fie în cazul pacientior suspectati de a suferi boli ale ficatului, fie doar pentru a afla cauza altor schimbari. Masurarea GGT este, deasemenea, folosita si pentru depistarea consumului excesiv de alcool (nivelurile Ggt sunt ridicate în aproape 75% dintre alcoolici).
    Când se efectueaza:

    Medicul poate dori efectuarea testarii GGT împreuna cu alte teste pentru a evalua pacientii care prezinta semne ale bolilor ficatului. Printre aceste simptome întâlnim icter, ameteli, sari de voma, dureri abdominale, umflaturi, oboseala si mâncarimi.
    Ce înseamna rezultatele:

    Niveluri ridicate ale GGT indica existenta unor probleme ale ficatului, fara a le putea specifica. Aceste probleme pot aparea ca urmare a unor boli ale ficatului, a insuficientei cardiace, consumului de alcool sau consumului excesiv de medicamente.
    Alte informatii:

    Nivelul GGT creste odata cu vârsta, în cazul femeilor, dar nu si în cazul barbatilor.

  • Glucosa serica                            1-2 zile                             7 lei

    • Glucoza reprezinta combustibilul de baza pentru obtinerea energiei necesare
    omului
    • Glucoza este obtinuta de organism din alimente bogate in glucoza cum sunt:
    - dulciurile
    - alimente ce contin amidon (cereale, cartofi etc.)
    • Organismul poate fabrica zahar chiar din proteine si grasimi. In aceasta
    situatie cresc si toxinele din sange. Chiar daca diabeticul mananca el slabeste
    • Daca glicemia creste peste 200-300 mg (hiperglicemia) se ajunge la coma
    diabetica (coma hiperglicemica) cu sete imensa, gura uscata, respiratie rapida
    cu miros de acetona, oboseala, ameteala
    • Daca glicemia scade mult sub valorile normale se ajunge la coma
    hipoglicemica cu tremuraturi, transpiratii, slabiciune si chiar pierderea
    cunostintei
    Valori normale
    • 70-110 mg la 100 ml sange
    Creste
    (Hiperglicemia)
    • In diabetul zaharat ce apare datorita secretiei mici (sau de loc) de insulina. Din
    aceasta cauza, glucoza nu se consuma suficient, ea se acumuleaza in sange si
    duce la cresterea glicemiei
    • In bolile glandelor endocrine (tiroida, hipofiza, suprarenalele)
    • La persoanele peste 50 ani, deoarece consumul de glucoza este mai redus
    • La persoanele sanatoase cand analiza sangelui se face dupa un consum marit
    de dulciuri (glicemia revine la normal dupa ce dispare si cauza)
    • La persoanele care s-au tratat cu anumite medicamente (glicemia revine la
    normal dupa ce dispare si cauza)
    • La persoanele stresate in urma unui traumatism fizic sau psihic (glicemia
    revine la normal dupa ce dispare si cauza)
    Scade
    (Hipoglicemia)
    • In cazuri de infometare (inanitie) se consuma rezervele de glucide din ficat
    • In caz de efort fizic mare de asemenea se consuma din rezerva de glucide din
    organism
    • In cazul in care bolnavii de diabet iau o doza prea mare de insulina

  • Glucoza urinara                           1-2 zile                             7lei

    • Glucoza reprezinta combustibilul de baza pentru obtinerea energiei necesare
    omului
    • Glucoza este obtinuta de organism din alimente bogate in glucoza cum sunt:
    - dulciurile
    - alimente ce contin amidon (cereale, cartofi etc.)
    • Organismul poate fabrica zahar chiar din proteine si grasimi. In aceasta
    situatie cresc si toxinele din sange. Chiar daca diabeticul mananca el slabeste
    • Daca glicemia creste peste 200-300 mg (hiperglicemia) se ajunge la coma
    diabetica (coma hiperglicemica) cu sete imensa, gura uscata, respiratie rapida
    cu miros de acetona, oboseala, ameteala
    • Daca glicemia scade mult sub valorile normale se ajunge la coma
    hipoglicemica cu tremuraturi, transpiratii, slabiciune si chiar pierderea
    cunostintei
    Valori normale
    • 70-110 mg la 100 ml sange
    Creste
    (Hiperglicemia)
    • In diabetul zaharat ce apare datorita secretiei mici (sau de loc) de insulina. Din
    aceasta cauza, glucoza nu se consuma suficient, ea se acumuleaza in sange si
    duce la cresterea glicemiei
    • In bolile glandelor endocrine (tiroida, hipofiza, suprarenalele)
    • La persoanele peste 50 ani, deoarece consumul de glucoza este mai redus
    • La persoanele sanatoase cand analiza sangelui se face dupa un consum marit
    de dulciuri (glicemia revine la normal dupa ce dispare si cauza)
    • La persoanele care s-au tratat cu anumite medicamente (glicemia revine la
    normal dupa ce dispare si cauza)
    • La persoanele stresate in urma unui traumatism fizic sau psihic (glicemia
    revine la normal dupa ce dispare si cauza)
    Scade
    (Hipoglicemia)
    • In cazuri de infometare (inanitie) se consuma rezervele de glucide din ficat
    • In caz de efort fizic mare de asemenea se consuma din rezerva de glucide din
    organism
    • In cazul in care bolnavii de diabet iau o doza prea mare de insulina

  • Ionograma                               1-2 zile                             30 lei
  • Ionograma serica K                        1-2 zile                             30 lei
  • Ionograma serica CL                       1-2 zile                             30 lei
  • TGO (AST)                               1-2 zile                             7 lei
  • TGP (ALT)                                1-2 zile                             7 lei
  • HDL colesterol                            1-2 zile                             10 lei
  • Hemoragii oculte                          1-2 zile                             20 lei
  • LDH lactat dehidrogenaza                   1-2 zile                             11 lei
  • Lipide                                   1-2 zile                             12 lei
  • Magneziu                                1-2 zile                              8 lei
  • Proteine Totale Serice                      1-2 zile                              9 lei
  • Proteine urinare                           1-2 zile                             14 lei
  • Sumar urina                              1-2 zile                             12 lei
  • Trigliceride                               1-2 zile                              9 lei
  • Uree                                    1-2 zile                              8 lei
  • Uree urinara                              1-2 zile                              8 lei