Profil Lipidic

PROFIL LIPIDIC

Profilul lipidic reprezintă un grup de analize de sânge care evaluează metabolismul grăsimilor. El include lipidele serice (lipemie), colesterolul total, HDL-colesterol, LDL-colesterol și trigliceride.

Profilul lipidic este recomandat ca analiză uzuală la adulți, și în special celor cu risc de boală cardiovasculară (cardiopatie ischemică) sau metabolică (prediabet, diabet, sindrom metabolic). El identifică dislipidemiile, ajută la monitorizarea tratamentului hipolipemiant și este un factor prognostic pentru riscul de boli cardiometabolice și pancreatită. De multe ori screeningul dislipidemiilor se face numai prin dozarea colesterolemiei, și rareori se face un profil lipidic extins care să includă și VLDL sau lipoproteina (a). Se recomandă ca persoanele sănătoase, fără alți factori de risc cardiovascular, să-și determine profilul lipidic o dată la 5 ani; persoanele cu istoric personal sau familial de dislipidemie sau cu alți factori de risc cardiovascular necesită determinări mai frecvente. Testarea lipidelor la copii și adolescenți nu este recomandată de rutină: primul profil lipidic trebuie efectuat între 2-10 ani la copiii cu risc cardiovascular înalt.

Înainte de recoltarea de sânge pentru determinarea profilului lipidic este necesar un repaus alimentar de 9-12 ore. Schimbarea regimului alimentar în ultimele 3 săptămâni poate duce la modificări ale lipidelor sangvine.

Colesterolul total reflectă atât producția endogenă de colesterol (din metabolismul lipidic), cât și aportul exogen (din alimentație). Valorile normale sunt sub 200 mg/dl. Pentru persoanele cu risc cardiovascular înalt ținta este sub 180 mg/dl. Valori crescute apar în hipercolesterolemie, colestază, boli pancreatice, hipotiroidism, sindrom nefrotic, alcoolism, diabet zaharat, obezitate, sarcină, diete bogate în grăsimi. Valori scăzute se întâlnesc în afecțiuni hepatice severe (care evoluează cu insuficiență hepatică), hipertiroidism, malabsorbție și boli acute. S-a constatat o diferență sezonieră a valorilor colesterolului, care pot fi cu până la 10% mai mari iarna decât vara. Concentrația colesterolului poate fi influențată și de unele medicamente.

LDL-colesterolul, numit și “colesterolul rău”, este fracțiunea care declanșează procesul de ateroscleroză. Valorile normale sunt între 60-130 mg/dl. Cu cât valorile LDL-C sunt mai mari, cu atât riscul cardiovascular este mai mare.

HDL-colesterolul, numit și “colesterolul bun”, transportă colesterolul de la vasele de sânge spre ficat. Nivelul său se corelează cu gradul de protecție cardiovasculară: cu cât este mai mare cu atât riscul de ateroscleroză este mai mic. Valorile normale sunt peste 40 mg/dl. Despre protecție cardiovasculară se poate vorbi la valori de peste 60 mg/dl. Valorile HDL pot fi crescute după efort fizic, tratament cu insulină sau statine.

Raportul colesterol total/HDL-colesterol este un alt parametru folosit pentru evaluarea riscului cardiovascular: o valoare sub 4.5 indică un risc scăzut, pe când o valoare peste 11 indică un risc crescut.

Trigliceridele sunt fracțiunea lipidică care încorporează acizii grași. Valoarea normală este sub 150 mg/dl, însă recent s-a propus un nou prag de 100 mg/dl (care conferă protecție cardiovasculară mai bună). Valor crescute apar în dislipidemii, gută, pancreatită, hepatopatii (inclusiv cea alcoolică), sindrom nefrotic, hipotiroidism, diabet zaharat. Valori scăzute se pot constata în malabsorbție, malnutriție, hipertiroidism și BPOC.